Convenția asupra zonelor umede de importanţă internațională, denumită pe scurt Convenția Ramsar este un tratat internațional asupra zonelor umede adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice. Convenția Ramsar a fost ratificată de țara noastră prin Legea nr. 5/1991 și are ca scop desemnarea de către părţile contractante a unor zone de importanţă internaţională din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic sau hidrologic şi asigurarea unei stări de conservare corespunzătoare.

La 21 septembrie 1991, Delta Dunării a fost declarată sit Ramsar. Zonele umede sunt zonele aflate la graniţa a două sisteme fizice şi ecologice diferite, respectiv acvatic şi terestru, din punct de vedere al biodiversităţii, zonele umede sunt printre cele mai productive ecosisteme din lume. Dintre funcțiile biologice, ecologice și economice ale zonelor umede menționăm:

1. sunt resurse valoroase de apă şi au un rol esențial în circuitul apei în natură;
2. sunt filtre naturale pentru depoluarea apei;
3. reducerea puterii distructive a inundațiilor, stabilizarea malurilor, reținerea sedimentelor și stabilizarea condițiilor climatice;
4. pot constitui resurse valoroase de biomasă vegatală, peşte, cherestea, lemn pentru foc; 
5.  îmbunătățesc aspectul peisagistic și oferă spaţiu verde pentru relaxare etc.
6. oferă un refugiu pentru numeroase specii de faună și floră și locuri de reproducere, hrănire și iernat pentru specii de animale acvatice și semi-acvatice

În România au fost denumite 20 de Zonele Ramsar, totalizând 1.175.880 ha, din cele 20 de zone, amintim:

1. Insula Mica a Brăilei (Brăila) – 17.586 ha;
2. Lunca Mureșului (Arad, Timiș)  17.166 ha;
3. Complexul Piscicol Dumbrăvița (Brașov – bazinul Oltului) 414 ha;
4. Lacul Techirghiol (Constanta) – 1.462 ha;
5. Parcul Naţional Porțile de Fier (Caraș Severin, Mehedinți)  – 115.666 ha;
6. Confluenta Jiu – Dunăre (Dolj) 19.800 ha;
7. Eleșteiele Jijiei și Miletinului (Iași) – 19.432 ha.

Cu ocazia acestui eveniment ecologic, Ziua Mondială a Zonelor Umede, elevii din clasele a IX- a și a XII – a, specializarea protecția mediului au realizat o activitate online cu rol de educare și informare privind tema evenimentului.

În cadrul activității au fost prezentate materialele distribuite de Agenția pentru Protecția Mediului, dar și de pe site-ul evenimentului https://www.worldwetlandsday.org, s-au realizat discuții, iar elevii au realizat diverse desene prin care și-au exprimat viziunea asupra zonelor umede. În continuare sunt prezentate fotografii de la activitatea desfășurată.

Autori: Elevii clasei a IX a H Coordonator: prof. Roxana Țîncu

Autorii desenelor sunt: 1. Alexandra Tudosă; 2. Roberto Dascălu; 3. Eduard Ciripan, 4. Florina Colăcel.

Desenele lor reprezintă ”Un loc în care păsările sunt fericite”.

Ziua Internațională a Drepturilor Copilului

Această zi marchează adoptarea Convenției cu privire la drepturile copilului, ocazie cu care elevii de la specializarea protecția mediului au răspuns prezent invitației celor de la UNICEF, de a realiza „Cea mai mare lecție din lume” („World Largest Lesson”).

Lecția a fost adaptată situației pandemice, respectiv s-a desfășurat online și a fost menită să stimuleze creativitatea și abilitățile necesare rezolvării problemelor. Tema lecției a fost unul din cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile, respectiv Obiectivul 13 – Acțiune Climatică, o temă de mare interes pentru tineri.

În cadrul lecției au fost vizionate filmulețe în care au fost prezentate Obiectivele Dezvoltării Durabile pe înțelesul nostru, apoi ne-a fost prezentat conceptul de ”Acțiune Colectivă” și am fost îndrumați să realizăm un Plan de Acțiune Colectivă în vederea schimbării unei probleme din comunitatea noastră.

Un alt lucru foarte important pe care l-am parcurs în cadrul lecției și extrem de util în această perioadă, a fost prezentarea unor modalități de eliminare a măștilor de protecție după utilizare. În situația pandemică actuală fiecare dintre noi trebuie să purtăm mască pentru a ne feri de infectarea cu virusul SARS – Covid19, ceea ce presupune generarea unui număr semnificativ de măști, prezentăm mai jos câteva din recomandările celor de la UNICEF pentru a învăța cum să ne debarasăm corect de măștile utilizate.

Măștile de față, mănușile de plastic, vizierele folosite sau deteriorate, șervețelele antibacteriene NU SUNT DEȘEURI OBIȘNUITE, deoarece:

• Pot transmite un virus periculos;
• Au devenit o sursă semnificativă de poluare.

Departamentul economic al Națiunilor Unite, UNCTAD a estimat că în 2020 se vor vinde de 207 ori mai multe măști ca în anul 2019 și tot ONU avertizează că 75 % dintre materialele de protecție riscă să ajungă în gropi de gunoi sau oceane.

O mască folosită, purtată de vânt poate contamina. Măștile și celelalte materiale de protecție se elimină astfel încât:

• Să nu-i contaminăm pe alții;
• Să NU ajungă în mediul înconjurător.

La școală – în clasă: punem măștile folosite DOAR în coșuri de gunoi cu capac și pedală, cu sac menajer în interior;

Acasă: Într-un recipient ÎNCHIS CU CAPAC, cu sac menajer, separat de gunoiul menajer. Acest sac se aruncă la fel ca gunoiul menajer, cu condiția să fie închise bine.

Împreună pentru MEDIU, Împreună pentru SĂNĂTATE … Împreună pentru VIAȚĂ.

Autori: Colectivul clasei a XII – a H

     „Deșteptă-te! Acesta este apelul final pentru climă” este tema de anul acest, propusă de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei pentru a marca cea de a 21 ediție a Săptămânii Educației Globale.
Săptămâna Educației Globale se desfășurată în fiecare an în luna Noiembrie în săptămâna 18 – 24, promovând teme de interes global. Educația Globală se fundamentează pe înțelegerea problemelor fundamentale ale cetățeniei globale, cum ar fi:
– conștientizarea trăirii într-o lume globalizată și a rolului nostru ca cetățeni ai acestei lumi;
– atitudini de respect pentru diversitate și abilități de comunicare interculturală;
– înțelegerea cauzelor și a efectelor problemelor majore care afectează lumea;
– oportunități de a concepe și a lua măsuri pentru a face lumea un loc mai echitabil și durabil.
   Tema promovată anul acesta de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei se intitulează “Wake Up! This is the final call for climate” – ”Deșteptă-te! Acesta este apelul final pentru climă”, aceasta se concentrează asupra stilurilor de viață durabile și se referă direct la cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile a Națiunilor Unite (SDG), fiind o chemare să ne regândim obiceiurile și modurile de a trăi, de a cheltui și de a consuma, dar, de asemenea, de a găsi noi modalități de educare și socializare. Pentru a promova acest eveniment, elevii clasei a XII-a I și clasei a XI-a H, protecția mediului, din cadrul Colegiului Tehnic ”Dimitrie Ghika” Comănești, au realizat în data de 20 noiembrie, activitatea intitulată ”Deșteptă-te! Acesta este apelul final pentru climă”.
În cadrul work-shop-ului elevii au realizat următoarele activități:

1. Elevii Pașcu Andreea, Asmarandei Nadia și Iftimoaie David au realizat și prezentat un material PowerPoint cu informații despre scopul și obiectivele ”Global Education Week” și de asemenea cu informații despre Schimbări climatice – una dintre cele mai mari amenințări asupra mediului, cadrului social și economic.   
2. Elevii clasei a XII –a I au realizat o planșă intitulată ”Ghidul negocierilor privind schimbările climatice”, în care au reprezentat pașii parcurși la nivel mondial în vederea stabilirii legislației pentru a controla schimbărilor climatice. Totul a început în 1972, când s-a desfășurat Conferința Națiunilor Unite privind Mediul Uman, fiind prima conferință majoră a ONU privind problemele internaționale de mediu și marchează un moment de cotitură în dezvoltarea politicii internaționale în domeniul mediului. S-a continuat prin crearea Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și adoptarea mai multor Protocoale și Convenții. În data de 23 septembrie 2019 la Summit-ul ONU pentru acțiuni climatice, desfășurat la New York, Președintele Consiliului European Donald Tusk a reafirmat hotărârea Europei de a conduce lupta împotriva amenințării climatice. De asemenea, Summit-ul și-a propus să promoveze acțiunile în domeniul climei și să intensifice punerea în aplicare a Acordului de la Paris.
3. Elevii: Jireghi Georgiana, Darie Denisa, Bucur Alexandru, Spiridon Marius, Miron Radu și Niculescu Valentin din clasa a XI – a H au ținut o semi-conferință pe tema schimbărilor climatice. În cadrul acestei semi-conferințe, elevii au fost mesagerii activiștilor de mediu, cercetătorilor și de asemenea au fost mesagerii statelor implicate cel mai mult în luarea deciziilor, respectiv Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Rusia.
4. Elevele Darie Georgiana și Sâmbeteanu Ștefania de la clasa a XI- a H au realizat un poster cu cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile a Națiunilor Unite (SDG) și de asemenea au prezentat și explicat semnificația fiecărui obiectiv, precum și modul în care ar trebui implementate și respectate de fiecare stat. Cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile a Națiunilor Unite au drept scop eliminarea sărăciei extreme, reducerea inegalităților și combaterea amenințării schimbărilor climatice până în 2030. De asemenea, cele 17 obiective, precum și cele 169 de ținte asociate au vocație globală, sunt general aplicabile și interconectate.

      În cadrul activității s-au pus afișe cu informații despre Săptămâna Educației Globale, s-au împărțit pliante, iar în final elevii au fost felicitați și le-au fost înmânate diplome pentru activitatea realizată.
    Concluzia activității este următoare ”Pentru a putea face față schimbărilor climatice este important să utilizăm energie regenerabilă, să dezvoltăm tehnologii noi, să identificăm modalitățile de adaptare la aceste schimbări, să sprijinim știința și studiile efectuate în acest domeniu, să ne educăm tinerii și să-i ajutăm să vadă realitatea și partea bună a lucrurilor. Așadar, dragi tineri nu așteptați ca cineva să oprească schimbările climatice, o puteți face chiar voi, renunțați la consumul în exces de tehnologie, nu vă lăsați manipulați și puneți mâna pe carte, dezvoltați tehnologii noi, curate, care să ajute omenirea…..Este singurul mod real prin care puteți schimba ceva.”
Autori: elevii clasei a XI – a H

     Ziua de 16 septembrie este declarată ”Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon”  sau ”Ziua Ozonului” – ”Ozone day” așa cum se regăsește în calendarul Organizaţiei Naţiunilor Unite încă din anul 1995.                                        ”Ozone day” marchează semnarea, în 16 septembrie 1987, a Protocolului de la Montreal privind Substanţele care Distrug Stratul de Ozon (SDO), conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producției mai multor substanțe considerate a fi responsabile pentru distrugerea acestuia.                           Pentru a marca acest eveniment ecologic, noi, elevii clasei a XII a I, specializarea – Protecția mediului am realizat o activitate pentru care am pregătit și prezentat următoarele materiale: o prezentare PowerPoint, afișe și pliante. Prin realizarea acestor materiale, am dorit să promovăm acest eveniment ecologic și totodată să conștientizăm importanța stratului de ozon.              Materialele realizate:

1. Conțin o scurtă descriere a Protocolului de la Montreal semnat pe 16 septembrie 1987 și pus în vigoare la 1 ianuarie 1989, acesta devenind un exemplu excepțional de cooperare internațională, despre care Kofi Annan a afirmat că este „poate cel mai de succes acord internațional de până azi”.
2. Descriu Ozonul ca fiind a doua formă alotropică a oxigenului, fiind constituit din trei atomi ai acestuia. Acesta se află cca. 90% în stratosferă cunoscut ca ”ozon bun” şi cca. 10% în troposferă denumit şi ”ozon rău”, acesta se formează din oxizii de azot generați de poluare. Ozon-ul din stratosferă este situat la înălțimea de 40 km înconjoară planeta constituind un filtru natural care blochează aproximativ 98% din radiațiile ultraviolete dăunătoare.
3. Evidențiază substanțele care distrug stratul de ozon, este vorba de Cloro-fluoro-carburi (CFC), acestea scapă din: – sistemele de răcire ale frigiderelor, aparatelor de aer condiţionat; – procesele de spălare a metalelor şi a componentelor electronice; – spray-uri; – procesele de fabricație a spumelor industriale.   
4. Evidențiază impactul pe care îl are distrugerea stratului de ozon, așadar dacă stratul de ozon stratosferic (Ozonosferă) ar dispărea, radiația ultravioletă ar steriliza suprafața globului anihilând aproape întreaga viaţă terestră deoarece fenomenul epuizării stratului de ozon duce la: –scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii; – arsuri grave în zonele expuse la soare; – reducerea culturilor și implicit a cantității de hrană, ca urmare a micșorării frunzelor la plante; -distrugerea vieții marine, a planctonului; – degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcție, vopsele, ambalare.            Pentru a stopa acest fenomen de distrugere a ozonului TREBUIE să respectăm și să aplicăm prevederile Protocolului de la Montreal, care, printre altele prevede, reducerea producţiei și consumul de substanţe care epuizează stratul de ozon; promovarea cercetării, dezvoltării și schimbului de informații privind cele mai bune tehnologii de îmbunătățire a reținerii, recuperării, reciclării sau distrugerii substanțelor controlate și alternative posibile pentru substanțe controlate, produsele care conțin astfel de substanțe.

Autori: Pascu Andreea, Amihăesei Nicoleta, Toflea Alexandra